Sistemul românesc de sănătate este administrat „în regim de avarie” atât timp cât Ministerul Sănătății nu are un ministru cu puteri depline, consideră conf. univ. dr. Marius Ungureanu, cercetător în sisteme de sănătate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El avertizează că instabilitatea împinge deciziile către urgențele de moment, în locul unei strategii pe termen lung.
Un ministru interimar poate menține funcționarea de zi cu zi, însă nu are aceeași legitimitate pentru a stabili o direcție strategică sau pentru a începe reforme ample. Totuși, Marius Ungureanu remarcă faptul că actualul ministru interimar și-a asumat organizarea unor concursuri pentru posturile vacante de manageri de spitale, șefi ai serviciilor de ambulanță și directori ai direcțiilor județene de sănătate publică.
Potrivit cercetătorului, instabilitatea a devenit o caracteristică permanentă a sistemului medical românesc. Personalul s-a obișnuit să găsească soluții pentru ca activitatea să continue la un nivel acceptabil, însă această adaptare nu poate înlocui o organizare care să țină cont atât de pacienți, cât și de profesioniștii din sănătate.
Fonduri mutate între programe
O decizie recentă a ministrului interimar a direcționat bani din programe esențiale pentru acoperirea cheltuielilor serviciilor de ambulanță și ale unităților de primiri urgențe în luna septembrie. Au fost vizate fonduri aferente trimestrului al patrulea, destinate unor programe precum HIV/SIDA, Mama și Copilul și securitatea transfuzională.
Ungureanu spune că înțelege motivul pentru care au fost prioritizate Ambulanța și UPU, servicii care nu pot fi suspendate. În același timp, el consideră grav faptul că pacienți cu nevoi medicale la fel de importante ajung să concureze pentru aceleași resurse. Sumele retrase ar urma să fie completate ulterior, printr-o rectificare bugetară aprobată de un guvern cu puteri depline.
Cercetătorul susține că programele de sănătate trebuie să aibă continuitate, deoarece rezultatele nu apar într-un singur mandat. Un program de screening poate produce efecte după mai mulți ani, iar pregătirea unor specialiști bine formați poate dura mai mult de un deceniu.
În opinia sa, schimbările frecvente de priorități duc la abandonarea unor proiecte înainte ca acestea să poată fi evaluate. Printre direcțiile care ar trebui menținute indiferent de ciclurile politice se numără prevenția, asistența medicală primară și comunitară, precum și reforma finanțării serviciilor medicale.
Ce ar trebui să urmărească ministerul
Orice viitor ministru al Sănătății ar trebui, în primul rând, să aplice Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, adoptată prin hotărâre de guvern în anul 2023. Marius Ungureanu consideră că performanța unui ministru trebuie evaluată și prin proiectele finalizate, nu doar prin anunțurile făcute public.
Pentru a evita blocajele și dependența de rectificări, bugetul sănătății ar trebui construit realist încă de la început. Sunt necesare și planuri multianuale pentru programele naționale, astfel încât tratamentul pacienților să nu fie influențat de calendarul politic.
O altă soluție indicată este direcționarea mai multor resurse către prevenție și asistența medicală primară. În această zonă, investițiile realizate din timp pot reduce costurile ulterioare, iar întregul sistem ar trebui să se bazeze pe echitate, transparență și responsabilitate.