Scăderea Nasdaq 100 din octombrie reduce capitalizarea cu peste 2.000 de miliarde de dolari și poate amplifica riscurile globale pe fondul investițiilor AI.
Adaugă Un Top ca sursă preferată pe Google
Capitalizarea companiilor din indicele Nasdaq 100 s-a redus cu peste 2.000 de miliarde de dolari în octombrie 2026. Retragerea investitorilor pune sub semnul întrebării ritmul în care cheltuielile pentru inteligența artificială vor genera profituri, într-o perioadă marcată deja de datorii ridicate și dobânzi mari.
Vânzările au vizat în special acțiunile tehnologice, iar banii s-au îndreptat către plasamente percepute ca fiind mai sigure. Nasdaq 100 este dominat de marile companii americane din tehnologie, astfel că pierderea de capitalizare reflectă temerile legate de evaluările ridicate și de investițiile masive în centre de date, cipuri și infrastructură AI.
Estimările Danske Bank arată că șase dintre cele mai mari firme americane de tehnologie ar putea aloca aproximativ 1.200 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în 2027. Pentru 2026, cheltuielile acestora sunt estimate la 900 de miliarde de dolari. Investitorii se întreabă însă cât de repede vor putea companiile să recupereze aceste sume.
Impactul unei eventuale corecții nu s-ar limita la sectorul tehnologic. Companiile din domeniul inteligenței artificiale și tehnologiei reprezintă peste 40% din indicele S&P 500, ceea ce face ca o scădere amplă să se transmită rapid către întreaga piață americană.
Presiunea datoriilor globale
Economia mondială intră în această perioadă de incertitudine cu o datorie totală de peste 350.000 de miliarde de dolari, potrivit Institutului pentru Finanțe Internaționale. Valoarea este de aproape trei ori mai mare decât producția economică anuală a lumii.
La presiunea financiară se adaugă scumpirea energiei. Războiul din Iran și perturbarea aprovizionării au dus petrolul la aproximativ 105 dolari pe baril, cu aproape 75% peste nivelul de la începutul anului. Energia mai scumpă alimentează inflația și poate determina băncile centrale să păstreze sau să majoreze dobânzile.
Ratele ridicate fac mai dificilă refinanțarea datoriilor pentru companii și guverne. În Franța, randamentele obligațiunilor au ajuns la niveluri comparabile cu cele din criza datoriilor din zona euro, în timp ce Japonia a atins valori nemaiîntâlnite de aproximativ trei decenii.
Asemănări cu anul 2008
Sheila Bair, fostă președintă a Federal Deposit Insurance Corporation, observă asemănări între vulnerabilitățile de acum și cele care au precedat criza financiară din 2008. Una dintre principalele probleme este folosirea tot mai extinsă a împrumuturilor pentru finanțarea proiectelor de inteligență artificială.
Dacă dobânzile rămân ridicate, iar profiturile întârzie să apară, unele companii ar putea avea dificultăți în rambursarea creditelor. Situația este complicată și de spațiul limitat de intervenție al guvernelor, multe state având deja niveluri mari ale datoriei.
Jim O’Neill, fost economist-șef al Goldman Sachs, avertizează că perioadele cu dobânzi ridicate scot la iveală mai ales fragilitatea companiilor și economiilor puternic îndatorate. O retragere bruscă a investițiilor în AI ar putea afecta mai multe industrii:
- construcțiile, prin reducerea proiectelor pentru centre de date;
- sectorul energetic, care alimentează infrastructura necesară inteligenței artificiale;
- producătorii de semiconductori;
- industria financiară, expusă creditelor și investițiilor asociate acestor proiecte.
Piața americană este vulnerabilă și din cauza expunerii investitorilor internaționali. În august, achizițiile nete de titluri financiare americane realizate de investitorii străini au ajuns la aproape 280 de miliarde de dolari, un record lunar.
O criză nu este însă inevitabilă. Economia europeană s-a dovedit mai rezistentă decât anticipau unii analiști, iar firmele americane continuă să raporteze rezultate solide. Dintre companiile din S&P 500 care își publicaseră rezultatele pentru trimestrul al treilea, 84% depășiseră estimările analiștilor.
Riscul major apare dacă inflația persistentă, dobânzile ridicate, datoriile mari și pierderea încrederii în investițiile pentru inteligență artificială se suprapun. Într-un asemenea scenariu, șocul financiar ar putea fi dificil de gestionat de guvernele care au deja resurse limitate.




